supramuncă

română

Etimologie

Din supra- + muncă (după franceză surtravail).

Pronunție

• AFI: /su.pra'mun.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului supramuncă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supramuncă	invariabil
Articulat	supramunca	invariabil
Genitiv-Dativ	supramuncii	invariabil
Vocativ	supramuncă	invariabil

1. (ec.pol.) munca prestată de muncitori peste munca necesară, prin care, după teoria marxistă, se creează plusprodusul.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online