supraviețuitor

română

Etimologie

Din a supraviețui + sufixul -tor (după franceză survivant).

Pronunție

• AFI: /ˌsu.pra.vje.ʦu.iˈtor/

Substantiv

Declinarea substantivului supraviețuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supraviețuitor	supraviețuitori
Articulat	supraviețuitorul	supraviețuitorii
Genitiv-Dativ	supraviețuitorului	supraviețuitorilor
Vocativ	supraviețuitorule	supraviețuitorilor

1. persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia.

Cuvinte derivate

• supraviețuitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online