surmenaj

română

Etimologie

Din franceză surmenage.

Pronunție

• AFI: /sur.me'naʒ/

Substantiv

Declinarea substantivului surmenaj
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	surmenaj	surmenajuri
Articulat	surmenajul	surmenajurile
Genitiv-Dativ	surmenajului	surmenajurilor
Vocativ	'	'

1. stare de oboseală excesivă, rezultată dintr-un mare efort fizic sau intelectual.

Traduceri

Traduceri