surmonta

română

Etimologie

Din franceză surmonter.

Pronunție

• AFI: /sur.mon'ta/

Verb

Conjugarea verbului surmonta
Infinitiv	a surmonta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	surmontez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să surmonteze
Participiu	surmontat
Conjugare	I

1. (livr.) (v.tranz.) a trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși.

   În scurt timp a reușit să surmonteze dezavantajele întâmpinate.

2. a sta mai sus, a fi situat deasupra.

Sinonime

• 1: depăși, învinge

Cuvinte derivate

• surmontabil
• surmontare
• surmontat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX online