svan
(svenska)
Etimologie
Din vechea suedeză svan ← vechea norvegiană svanr. Confer daneză, norvegiană svane.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului svan | ||||
c | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | svan | svanen | svanar | svanarna |
Genitiv | svans | svanens | svanars | svanarnas |