tândăli
română
Etimologie
Din germană tändein.
Pronunție
- AFI: /tɨn.də'li/
Verb
| Conjugarea verbului tândăli | |
| Infinitiv | a tândăli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
tândălesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să tândălească |
| Participiu | tândălit |
| Conjugare | IV |
- a fi tândală; a sta fără treabă.
- a umbla mult și fără rost (ca un tândală); a hoinări; a vagabonda.
- a lucra încet și fără spor; a se mocoși; a se mocăi; a se migăli.
Traduceri
Traduceri