târnuit
română
Etimologie
Din a târnui.
Pronunție
- AFI: /tɨr.nu'it/
Substantiv
| Declinarea substantivului târnuit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | târnuit | târnuite |
| Articulat | târnuitul | târnuitele |
| Genitiv-Dativ | târnuitului | târnuitelor |
| Vocativ | târnuitule | târnuitelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online