tărbăciți

română

Etimologie

Din tărbăcit.

Pronunție

• AFI: /tər.bəˈʧiʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru tărbăcit.

Etimologie

Din tărbăci.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru tărbăci.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru tărbăci.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru tărbăci.