tăticuț

română

Etimologie

Din tătic + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /tə.ti'kuʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului tăticuț
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăticuț	tăticuți
Articulat	tăticuțul	tăticuții
Genitiv-Dativ	tăticuțului	tăticuților
Vocativ	tăticuțule	tăticuților

1. (fam.) tătic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online