tăvălugire
română
Etimologie
Din tăvălugi.
Pronunție
- AFI: /tə.və.lu'ʤi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului tăvălugire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tăvălugire | tăvălugiri |
| Articulat | tăvălugirea | tăvălugirile |
| Genitiv-Dativ | tăvălugirii | tăvălugirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri