tăviță

română

Etimologie

Din tavă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /tə'vi.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului tăviță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăviță	tăvițe
Articulat	tăvița	tăvițele
Genitiv-Dativ	tăviței	tăvițelor
Vocativ	tăviță	tăvițelor

1. diminutiv al lui tavă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online