tabulatură
română
Etimologie
Din germană Tabulatur.
Pronunție
- AFI: /ta.bu.la'tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului tabulatură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | tabulatură | tabulaturi |
Articulat | tabulatura | tabulaturile |
Genitiv-Dativ | tabulaturii | tabulaturilor |
Vocativ | tabulatură | tabulaturilor |
- sistem de notație muzicală cu ajutorul cifrelor sau literelor, folosit în sec. xV-XVII pentru instrumentele polifonice (orgă, clavecin etc.).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online