tavernier
(français)
Etimologie
Atestat în franceză veche, care provine din latină tabernārius. Echivalent cu taverne („tavernă”) + -ier.
Pronunție
- AFI: /ta.vɛʁ.nje/
Substantiv
tavernier m., taverniers pl.
- (înv.) proprietar de tavernă, cârciumar