tecucean

română

Etimologie

Din Tecuci (nume propriu) + sufixul -ean.

Pronunție

• AFI: /te.kuˈʧe̯an/

Substantiv

Declinarea substantivului tecucean
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tecucean	tecuceni
Articulat	tecuceanul	tecucenii
Genitiv-Dativ	tecuceanului	tecucenilor
Vocativ	tecuceanule	tecucenilor

1. persoană născută și crescută în municipiul Tecuci.
2. locuitor din municipiul Tecuci.

Cuvinte derivate

• tecuceancă

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului tecucean
	Singular	Plural
Masculin	tecucean	tecuceni
Feminin	tecuceană	tecucene
Neutru	tecucean	tecucene

1. din municipiul Tecuci.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online