tenente

galiciană

(galego)

Etimologie

Din latină tenens, -entis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tenente m., tenentes pl.

1. locotenent

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din luogotenente.

Pronunție

• AFI: /te'nɛnte/

Substantiv

tenente m., tenenti pl.

1. locotenent

Cuvinte compuse

• tenente colonnello
• tenente di vascello

Cuvinte apropiate

• luogotenente
• tenere

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din tenere.

Verb

1. forma de participiu prezent pentru tenere.

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină tenens, -entis.

Pronunție

• AFI: /tẽnẽtʃi/ (Brazilia)

Substantiv

tenente m., tenentes pl.

1. locotenent