terțet

română

Etimologie

Din italiană terzetto.

Pronunție

• AFI: /ter'ʦet/

Substantiv

Declinarea substantivului terțet
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	terțet	terțete
Articulat	terțetul	terțetele
Genitiv-Dativ	terțetului	terțetelor
Vocativ	'	'

1. ansamblu format din trei interpreți (instrumentiști sau vocaliști); trio.
2. compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu; trio.

Traduceri

Traduceri