terbiu
 |
 |
Etimologie
Din franceză terbium.
Pronunție
- AFI: /'ter.bju/
Substantiv
| Declinarea substantivului terbiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | terbiu | invariabil |
| Articulat | terbiul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | terbiului | invariabil |
| Vocativ | terbiule | invariabil |
- (chim.) element chimic, artificial, metal lucitor, din familia pământurilor rare (lantanide), ai cărui compuși sunt întrebuințați la obținerea aliajelor, cu numărul atomic 65 și simbolul Tb.
- (defectiv de plural) mineral care conține terbiu.
Traduceri
element chimic
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Elemente chimice --- Tabelul periodic al elementelor
1 H 2 He 3 Li 4 Be 5 B 6 C 7 N 8 O 9 F 10 Ne 11 Na 12 Mg 13 Al 14 Si 15 P 16 S 17 Cl 18 Ar 19 K 20 Ca 21 Sc 22 Ti 23 V 24 Cr 25 Mn 26 Fe 27 Co 28 Ni 29 Cu 30 Zn 31 Ga 32 Ge 33 As 34 Se 35 Br 36 Kr 37 Rb 38 Sr 39 Y 40 Zr 41 Nb 42 Mo 43 Tc 44 Ru 45 Rh 46 Pd 47 Ag 48 Cd 49 In 50 Sn 51 Sb 52 Te 53 I 54 Xe 55 Cs 56 Ba 57 La 58 Ce 59 Pr 60 Nd 61 Pm 62 Sm 63 Eu 64 Gd 65 Tb 66 Dy 67 Ho 68 Er 69 Tm 70 Yb 71 Lu 72 Hf 73 Ta 74 W 75 Re 76 Os 77 Ir 78 Pt 79 Au 80 Hg 81 Tl 82 Pb 83 Bi 84 Po 85 At 86 Rn 87 Fr 88 Ra 89 Ac 90 Th 91 Pa 92 U 93 Np 94 Pu 95 Am 96 Cm 97 Bk 98 Cf 99 Es 100 Fm 101 Md 102 No 103 Lr 104 Rf 105 Db 106 Sg
107 Bh 108 Hs 109 Mt 110 Ds 111 Rg 112 Cn 113 Nh 114 Fl 115 Mc 116 Lv 117 Ts 118 Og