textură
română
Etimologie
Din franceză texture < latină textura.
Pronunție
- AFI: /teks'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului textură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | textură | texturi |
| Articulat | textura | texturile |
| Genitiv-Dativ | texturii | texturilor |
| Vocativ | textură | texturilor |
- constituția unei roci sau a unui aliaj din punctul de vedere al orientării în spațiu a părților componente.
- țesătură, urzeală.
- imprimat de dimensiuni mici, sub formă de fâșie, care se lipește într-o lucrare tipărită, acoperind pasajele care trebuie rectificate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online