Timină

Etimologie

Din franceză thymine.

Pronunție

  • AFI: /ti'mi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
timină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ timină timine
Articulat timina timinele
Genitiv-Dativ timinei timinelor
Vocativ timino timinelor
  1. pirimidină (C5H6N2O2) care reprezintă una dintre cele patru baze care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic (unde se conectează cu adenina).


Traduceri