tinerime

română

Etimologie

Din tânăr + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /ti.ne'ri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului tinerime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tinerime	invariabil
Articulat	tinerimea	invariabil
Genitiv-Dativ	tinerimii	invariabil
Vocativ	tinerime	invariabil

1. tineret.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• nemeriți

Referințe

• DEX '98 via DEX online