tiparniță

română

Etimologie

Din tiparnă (învechit „tipografie” < slavă (veche)) + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /ti'par.ni.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului tiparniță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tiparniță	tiparnițe
Articulat	tiparnița	tiparnițele
Genitiv-Dativ	tiparniței	tiparnițelor
Vocativ	tiparniță	tiparnițelor

1. (înv.) tipografie (rudimentară).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online