tocălie
Etimologie
Din a toca.
Pronunție
- AFI: /to.kə'li.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului tocălie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tocălie | tocălii |
| Articulat | tocălia | tocăliile |
| Genitiv-Dativ | tocăliei | tocăliilor |
| Vocativ | tocălie | tocăliilor |
- (reg.) morișcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârțâit) și sperie păsările din lanuri și din vii.
- unealtă cu care se răsucește sfoara groasă pentru plase și năvoade.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online