toilier

franceză

(français)

Etimologie

Atestat în franceză veche ca telier; echivalent cu toile („stofă, pânză”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /twa.lje/

Substantiv

toilier m., toiliers pl.

1. (înv., text.) pânzar, țesător, fabricant de stofă

   La boutique d'un toilier.

Cuvinte derivate

• toilière

Cuvinte apropiate

• toile

Vezi și

• drapier

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire