trăsură
Etimologie
Pronunție
- AFI: /trə'su.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului trăsură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | trăsură | trăsuri |
Articulat | trăsura | trăsurile |
Genitiv-Dativ | trăsurii | trăsurilor |
Vocativ | trăsură | trăsurilor |
- vehicul pe patru roți, cu arcuri, tras de cai și folosit la transportul persoanelor.
- (astron.; pop.; art.) constelația Vizitiul.
- (înv.) linie a feței; trăsătură.
- (înv.) linie de hotar între două proprietăți.
- suprafață de teren cu o lungime de șase prăjini.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online