translitera

română

Etimologie

Din franceză translittérer.

Pronunție

• AFI: /tran.sli.te'ra/

Verb

Conjugarea verbului translitera
Infinitiv	a translitera
Indicativ prezent pers. 1 sg.	transliterez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să translitereze
Participiu	transliterat
Conjugare	I

1. a trece dintr-un tip de alfabet în altul.

Traduceri

Traduceri