tranzita

română

Etimologie

Din franceză transiter.

Pronunție

• AFI: /tran.zi'ta/

Verb

Conjugarea verbului tranzita
Infinitiv	a tranzita
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tranzitez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tranziteze
Participiu	tranzitat
Conjugare	I

1. a trece printr-o țară străină (fără îmbarcări și debarcări).

Traduceri

Traduceri