română

Etimologie

Din franceză tricotage.

Pronunție

  • AFI: /tri.ko'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
tricotaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tricotaj tricotaje
Articulat tricotajul tricotajele
Genitiv-Dativ tricotajului tricotajelor
Vocativ ' '
  1. totalitate de obiecte, mai ales îmbrăcăminte, confecționate din tricot sau împletite la mașina de tricotat.
  2. piesă de îmbrăcăminte tricotată.


Traduceri