trompetă
Etimologie
Din franceză trompette.
Pronunție
- AFI: /tromˈpe.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului trompetă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | trompetă | trompete |
Articulat | trompeta | trompetele |
Genitiv-Dativ | trompetei | trompetelor |
Vocativ | ' | ' |
- instrument muzical alcătuit dintr-un tub de alamă îndoit de două ori și terminat la un capăt cu o deschizătură în formă de pâlnie.
Sinonime
- 1: goarnă
Traduceri
instrument muzical
|
|