română

Etimologie

Din a trosni + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /tros.ni'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
trosnitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ trosnitură trosnituri
Articulat trosnitura trosniturile
Genitiv-Dativ trosniturii trosniturilor
Vocativ trosnitură trosniturilor
  1. faptul de a trosni; zgomot specific produs de un obiect când plesnește, când crapă etc.; pocnitură, pârâitură, trosnet.


Traduceri

Referințe