tunsură
română
Etimologie
Din latină tonsura (după tuns).
Pronunție
- AFI: /tun'su.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tunsură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tunsură | tunsuri |
| Articulat | tunsura | tunsurile |
| Genitiv-Dativ | tunsurii | tunsurilor |
| Vocativ | tunsură | tunsurilor |
- (rar) tunsoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online