română

Variante

Etimologie

Din a umbla + sufixul -et.

Pronunție

  • AFI: /'um.blet/


Substantiv


Declinarea substantivului
umblet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ umblet umblete
Articulat umbletul umbletele
Genitiv-Dativ umbletului umbletelor
Vocativ umbletule umbletelor
  1. faptul de a umbla; umblare.
  2. cutreierare, colindare; alergătură.
  3. mod, fel de a umbla, de a duce picioarele în mers.


Traduceri

Referințe