unsoare

română

Etimologie

Din uns + sufixul -oare.

Pronunție

• AFI: /un'so̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului unsoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	unsoare	unsori
Articulat	unsoarea	unsorile
Genitiv-Dativ	unsorii	unsorilor
Vocativ	unsoare	unsorilor

1. substanță grasă, uleioasă (de origine animală sau vegetală) cu care se unge ceva sau cineva sau care servește la gătit.
2. faptul de a unge.

Cuvinte derivate

• unsuros

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online