uretrită
română
Etimologie
Din franceză urétrite.
Pronunție
- AFI: /u.re'tri.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului uretrită | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | uretrită | uretrite |
| Articulat | uretrita | uretritele |
| Genitiv-Dativ | uretritei | uretritelor |
| Vocativ | ' | ' |
- stare patologică constând în inflamarea mucoasei uretrei.
Traduceri
Traduceri