valeo

română

Etimologie

Din vale.

Pronunție

• AFI: /ˈva.le̯o/

Substantiv

1. forma de vocativ singular pentru vale.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din indo-europeană *wald-.

Pronunție

• AFI: /ˈwa.le.oː/

Verb

valeō (infinitivul prezent valēre, perfectul activ valuī, supinul valitūrum sau valitum)

1. a fi puternic
2. a fi sănătos, bine
3. a avea valoare
4. (latină ecleziastică, latină medievală) a putea

Cuvinte derivate

• aequivaleō
• pervaleō
• praevaleō
• supervaleō
• valedīcō
• valēns
• valenter
• valentia
• valentulus
• valēscō
• valētūdō
• validus
• valor