română

Etimologie

Din vierme + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /vjer'mar/


Substantiv


Declinarea substantivului
viermar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ viermar viermare
Articulat viermarul viermarele
Genitiv-Dativ viermarului viermarelor
Vocativ viermarule viermarelor
  1. (rar) viermărie.


Traduceri

Referințe