vizor

română

Din franceză viseur.

Declinarea substantivului vizor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vizor	vizoare
Articulat	vizorul	vizoarele
Genitiv-Dativ	vizorului	vizoarelor
Vocativ	'	'

piesă (la unele aparate optice) care permite orientarea cu precizie spre obiectul care trebuie observat.
dispozitiv optic circular de dimensiuni mici, montat într-o ușă pentru a permite să se vadă din interior spre exterior; vizetă; vizieră.