vogă

română

Etimologie

Din franceză vogue.

Pronunție

• AFI: /'vo.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului vogă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vogă	'
Articulat	voga	'
Genitiv-Dativ	vogăi	'
Vocativ	'	'

1. opinie publică (favorabilă sau nefavorabilă) despre cineva sau ceva; faimă; reputație.

Traduceri

Traduceri