voinicime

română

Etimologie

Din voinic + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /voj.niˈʧi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului voinicime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	voinicime	voinicimi
Articulat	voinicimea	voinicimile
Genitiv-Dativ	voinicimii	voinicimilor
Vocativ	voinicime	voinicimilor

1. (pop.) mulțime de voinici.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online