volieră

română

Etimologie

Din franceză voliere.

Pronunție

• AFI: /vo.li'e.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului volieră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	volieră	voliere
Articulat	voliera	volierele
Genitiv-Dativ	volierei	volierelor
Vocativ	'	'

1. cușcă din plasă de sârmă în care se țin păsările zburătoare (mai ales din grădina zoologică).

Traduceri

Traduceri