volintiroi

română

Etimologie

Din volintir + sufixul -oi.

Pronunție

• AFI: /vo.lin.ti'roj/

Substantiv

Declinarea substantivului volintiroi
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	volintiroi	volintiroi
Articulat	volintiroiul	volintiroii
Genitiv-Dativ	volintiroiului	volintiroilor
Vocativ	volintiroiule	volintiroilor

1. (înv.) augmentativ al lui volintir.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online