vorbușoară

română

Etimologie

Din vorbă + sufixul -ușoară.

Pronunție

  • AFI: /vor.bu'ʃo̯a.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vorbușoară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vorbușoară vorbușoare
Articulat vorbușoara vorbușoarele
Genitiv-Dativ vorbușoarei vorbușoarelor
Vocativ vorbușoară vorbușoarelor
  1. (pop.) vorbuliță.


Traduceri

Referințe