(Deutsch)

Etimologie

Din wieder + holen.

Pronunție

  • AFI: /viːdɐˈhoːlən/


Verb


Conjugarea verbului
wiederholen
Infinitiv wiederholen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.
wiederholst
wiederholt
Indicativ imperfect wiederholte
Participiu perfect wiederholt
Verb auxiliar haben
  1. a repeta, a reîncepe, a reitera

sich wiederholen

  1. a spune (ceva) încă o dată, a se repeta

Cuvinte derivate