wispern
germană
(Deutsch)
Etimologie
Din proto-germanică *hwis-. Înrudit cu engleză whisper.
Pronunție
- AFI: /ˈvɪspɐn/
Verb
| Conjugarea verbului wispern | |
| Infinitiv | wispern |
| Indicativ prezent pers. 2 sg., 3 sg. |
wisperst wispert |
| Indicativ imperfect | wisperte |
| Participiu perfect | gewispert |
| Verb auxiliar | haben |