zbiguire

română

Etimologie

Din zbigui.

Pronunție

• AFI: /zbi.gu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului zbiguire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zbiguire	zbiguiri
Articulat	zbiguirea	zbiguirile
Genitiv-Dativ	zbiguirii	zbiguirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a zbigui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri