Variante de scriere Vezi și : gémi, gemí, ĝemi, gēmí

Etimologie

Din geme.

Pronunție

  • AFI: /ˈʤemʲ/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru geme.
  2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru geme.





(Türkçe)

Etimologie

Din turcă veche kémi < proto-turcică *kēmi, *gẹ̄mi („barcă”).

Pronunție


Substantiv

gemi, pl. gemiler

  1. (mar.) navă, vas

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe