radical
română
Etimologie
Din franceză radical, germană Radikal.
Pronunție
- AFI: /ra.di'kal/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului radical | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | radical | radicali |
| Feminin | radicală | radicale |
| Neutru | radical | radicale |
- de bază, fundamental, esențial.
- (adverbial) din temelie, cu desăvârșire, complet.
- (despre tratamente, leacuri) care vindecă în întregime, complet.
- care preconizează reforme adânci, acțiuni hotărâtoare; schimbări fundamentale.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului radical | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | radical | radicali |
| Articulat | radicalul | radicalii |
| Genitiv-Dativ | radicalului | radicalilor |
| Vocativ | radicalule | radicalilor |
- (mat.) rădăcină.
- simbolul matematic care exprimă o extragere de rădăcină.
- (chim.) grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic.
- (lingv.) rădăcină.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online