română

Etimologie

Din bulgară въртeлка (vărtelka).

Pronunție

  • AFI: /vɨr'tel.ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
vârtelniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vârtelniță vârtelnițe
Articulat vârtelnița vârtelnițele
Genitiv-Dativ vârtelniței vârtelnițelor
Vocativ vârtelniță vârtelnițelor
  1. unealtă de lemn cu ajutorul căreia se deapănă firele de cânepă, de lână, de bumbac; depănătoare.
  2. mașină care servește la înfășurarea sau la desfășurarea sulurilor ori a sârmelor de metal laminat.


Traduceri

Anagrame

Referințe