éclaircie

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul éclaircir.

Pronunție

• AFI: /e.klɛʁ.si/

Substantiv

éclaircie f., éclaircies pl.

1. luminiș, limpezire, înseninare parțială

Cuvinte apropiate

• éclairci
• éclaircir

Etimologie

Derivat regresiv din éclairci.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru éclairci.

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire