évanouir

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche esvanir, evanir; probabil din latină populară exvanire.

Pronunție

• AFI: /e.va.nwiʁ/

Verb

s'évanouir

1. a leșina

   Cette femme s'évanouit en apprenant la mort de son mari.

2. a dispărea, a se șterge

Sinonime

• perdre connaissance, perdre conscience

Locuțiuni

• faire évanouir

Expresii

• s'évanouir dans la nature