îmbufnare

română

Etimologie

Din a (se) îmbufna.

Pronunție

• AFI: /ɨm.buf'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îmbufnare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îmbufnare	îmbufnări
Articulat	îmbufnarea	îmbufnările
Genitiv-Dativ	îmbufnării	îmbufnărilor
Vocativ	îmbufnare	îmbufnărilor

1. (fam.) acțiunea de a (se) îmbufna și rezultatul ei; bosumflare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online