îmbufnare
română
Etimologie
Din a (se) îmbufna.
Pronunție
- AFI: /ɨm.buf'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îmbufnare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îmbufnare | îmbufnări |
| Articulat | îmbufnarea | îmbufnările |
| Genitiv-Dativ | îmbufnării | îmbufnărilor |
| Vocativ | îmbufnare | îmbufnărilor |
- (fam.) acțiunea de a (se) îmbufna și rezultatul ei; bosumflare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online